Liberalizarea pieței de electricitate: Facturile vor varia în funcție de distribuitor

Sfârșitul plafonării la energie

Începând cu 1 iulie 2025, schema de plafonare și compensare a prețurilor la energia electrică, implementată pentru a proteja consumatorii casnici și non-casnici, se încheie oficial. Această schimbare va determina o creștere a facturilor la energie, care vor reflecta prețurile reale de piață, stabilite în contractele concurențiale cu furnizorii. Impactul este major, afectând aproximativ 9,069 milioane de români consumatori casnici, care se vor confrunta cu costuri mai mari la electricitate.

Contextul schemei de plafonare și compensare

În ultimii ani, guvernul român a introdus o serie de măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la energie asupra populației și companiilor. Prin plafonarea prețului și acordarea de compensații, facturile au rămas sub un anumit prag, oferind o protecție temporară împotriva volatilitații pieței energetice. Însă această schemă a fost concepută ca o măsură provizorie, iar încetarea sa aduce în prim-plan realitatea pieței liberale.

Ce înseamnă în practică încetarea schemei?

De mâine, toți consumatorii vor primi facturi calculate exclusiv pe baza prețurilor stabilite prin contractele concurențiale cu furnizorii de energie. Astfel, fiecare român va plăti un preț diferit, în funcție de zona de distribuție în care locuiește și de oferta contractuală pe care o are.

Prețurile la energie pe regiuni – o comparație detaliată

Pentru a înțelege mai bine impactul, prezentăm o analiză a prețurilor la energia electrică în funcție de zona de distribuție, cu accent pe prețul serviciului universal (tariful reglementat, care nu mai este aplicabil din 1 iulie), cea mai bună ofertă de piață și oferta specială a Hidroelectrica – unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața energetică românească.

Zona de distribuție Preț serviciu universal (lei/kWh) Cea mai bună ofertă PPC (lei/kWh) Oferta Hidroelectrica (lei/kWh)
Rețele Electrice România (București, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Constanța, Ialomița, Tulcea, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) 1,56 1,42 (PPC) 1,04
Distribuție Energie Electrică România (Brașov, Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Prahova, Buzău, Dâmbovița, Brăila, Galați, Vrancea) 1,55 1,499 (Electrica) 1,10
Distribuție Energie Oltenia (Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman, Vâlcea) 1,58 1,55 (Premier Energy) 1,12
Delgaz Grid (Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui) 1,57 1,57 (E.ON) 1,10

Analiza ofertelor – care sunt cele mai avantajoase opțiuni?

Din datele prezentate, se remarcă faptul că ofertele Hidroelectrica sunt cele mai competitive în toate zonele, cu prețuri ce variază între 1,04 lei/kWh și 1,12 lei/kWh, mult sub prețul serviciului universal și al altor furnizori principali. Acest lucru ar putea face ca mulți consumatori să opteze pentru contracte cu acest furnizor, dacă doresc să-și optimizeze cheltuielile energetice.

În contrast, cele mai bune oferte din piața concurențială (PPC) oferite de alți furnizori variază între 1,42 lei/kWh și 1,57 lei/kWh, prețuri ce sunt totuși mai mari față de oferta Hidroelectrica, dar ușor mai avantajoase decât tariful reglementat, care încetează astăzi.

Ce ar trebui să facă consumatorii?

Consumatorii trebuie să fie atenți la contractele lor actuale și să ia în calcul renegocierea acestora sau schimbarea furnizorului în funcție de noile prețuri de piață. Compararea ofertelor devine esențială pentru a nu plăti mai mult decât este necesar.

De asemenea, este recomandabil ca românii să urmărească evoluția pieței și să profite de ofertele avantajoase, precum cele ale Hidroelectrica, pentru a-și reduce costurile lunare.

Perspective pe termen lung

Odată cu liberalizarea completă a pieței de energie, consumatorii vor trebui să își asume rolul activ în alegerea furnizorilor, în funcție de preț și de condițiile contractuale. De asemenea, această schimbare ar putea impulsiona concurența și inovația pe piața energetică românească.

Guvernul și autoritățile de reglementare trebuie să continue monitorizarea pieței pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja consumatorii vulnerabili, în condițiile în care prețurile pot oscila semnificativ.