By Anunțul demisiei președintelui Klaus Iohannis, care intră în vigoare pe 12 februarie, pune capăt unui capitol important din politica românească. Această decizie vine în contextul în care Parlamentul analizase deja o inițiativă de suspendare, care, dacă ar fi fost votată, ar fi dus la organizarea unui referendum de demitere. Spre deosebire de demisia voluntară, demiterea prin referendum ar fi avut implicații semnificative asupra privilegiilor de care beneficiază un fost șef al statului.
Privilegiile păstrate după demisie Potrivit Legii 406/2001, Klaus Iohannis va continua să beneficieze de mai multe avantaje pe care le primește un fost președinte al României, deoarece demisia sa nu este urmată de o sancțiune legală. Printre aceste privilegii se numără:
- Locuință de protocol și birou de lucru: Fostul președinte are dreptul la utilizarea gratuită a unei locuințe de protocol, precum și a unui spațiu destinat activității sale post-prezidențiale, dotat cu personal format dintr-un consilier și un secretar.
- Indemnizație lunară: Aceasta reprezintă 75% din indemnizația actualului președinte în exercițiu.
- Pază și protecție: Serviciul de Protecție și Pază (SPP) îi va asigura protecție permanentă și acces gratuit la un autoturism.
- Control medical anual: Klaus Iohannis va avea dreptul la un control medical complet efectuat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Ce ar fi pierdut Klaus Iohannis dacă ar fi fost demis prin referendum Dacă procedura de suspendare s-ar fi concretizat și ar fi condus la un referendum cu rezultat favorabil demiterii, situația ar fi fost complet diferită. Conform articolului 1, alineatul 3 din Legea 406/2001, foștii președinți demisi prin referendum pierd toate privilegiile. Astfel, Klaus Iohannis ar fi fost privat de:
- Locuința de protocol și biroul de lucru
- Indemnizația lunară
- Protecția permanentă asigurată de SPP și autoturismul de serviciu
- Dreptul la control medical anual gratuit
Această prevedere legală are rolul de a sancționa eventualele încălcări ale Constituției sau pierderea încrederii publice confirmată prin referendum.
Traian Băsescu: un precedent singular Singurul fost președinte care a trecut printr-o situație similară a fost Traian Băsescu. Deși a fost suspendat de două ori și supus referendumurilor de demitere, acesta și-a păstrat funcția în ambele cazuri. Totuși, Traian Băsescu și-a pierdut ulterior privilegiile ca fost șef de stat după ce a fost declarat colaborator al Securității, în urma unei decizii judecătorești definitive.
Această situație a fost posibilă datorită unei legi promulgate chiar de Klaus Iohannis în 2021, care prevede că foștii președinți își pierd drepturile dacă se dovedește că au fost colaboratori sau lucrători ai Securității.
Demisia președintelui Klaus Iohannis îi permite acestuia să păstreze privilegiile oferite de statutul său de fost șef al statului. În schimb, o demitere prin referendum ar fi condus la pierderea acestor beneficii, subliniind importanța modului în care se încheie un mandat prezidențial. Decizia sa de a demisiona pare să fi fost, cel puțin din această perspectivă, o alegere strategică menită să evite consecințele mai drastice ale unei eventuale demiteri.