By Deși euro rămâne peste pragul simbolic de 5 lei, trendul este unul de întărire a leului, după o perioadă tensionată caracterizată de instabilitate politică și volatilitate valutară.
Potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR), cursul euro a scăzut cu 1,41% față de închiderea de vineri, ajungând la 5,0315 lei. Este o evoluție notabilă, mai ales dacă se ia în considerare faptul că, în ultimele săptămâni, moneda națională s-a depreciat semnificativ pe fondul incertitudinilor politice generate de rezultatul primului tur și de demisia fostului premier Marcel Ciolacu, care a provocat o criză guvernamentală.
Apreciere pe linie pentru leu
Leul s-a întărit și în fața celorlalte valute importante. Dolarul american a fost cotat luni la 4,4631 lei, în scădere cu 9,32 bani (echivalentul a 2,05%) față de cotația de vineri, când se situa la 4,5563 lei. Francul elvețian a pierdut, la rândul său, teren în fața leului, ajungând la 5,3581 lei, în scădere cu 1,64% față de cotația precedentă de 5,4479 lei.
Scăderea monedelor internaționale față de leu vine pe fondul unei restabiliri parțiale a încrederii în climatul politic și economic intern, după ce rezultatul clar al alegerilor a adus un sentiment de stabilitate așteptat de investitori.
Relaxare în costurile de împrumut
Evoluția favorabilă a cursului valutar a fost dublată și de o scădere a dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la 3 luni, un reper pentru creditele de consum cu dobândă variabilă în lei, a scăzut de la 7,39% la 7,26% pe an. Și indicele ROBOR la 6 luni, folosit în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a înregistrat o scădere la 7,37%, față de 7,48% vineri. ROBOR la 12 luni a coborât la 7,44%, de la 7,53%.
Scăderea indicilor ROBOR sugerează o ușoară relaxare în costurile de finanțare, care ar putea să aducă o gură de oxigen atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, într-un context economic marcat de inflație persistentă și presiuni asupra bugetului de stat.
Aurul, în scădere – semn de apetit pentru risc
Un alt indicator al revenirii încrederii este scăderea prețului aurului. Gramul a fost cotat luni la 464,9896 lei, în scădere față de 470,2624 lei în ședința precedentă. De regulă, scăderea aurului indică o scădere a aversiunii față de risc din partea investitorilor, care preferă active mai volatile atunci când percep o stabilitate relativă în piață.
Bursa reacționează pozitiv: creșteri pe linie
Pe fondul acestui climat mai optimist, și Bursa de Valori București a început săptămâna cu un ton pozitiv. Toate companiile listate au înregistrat creșteri în primele ore ale ședinței de luni, semn că investitorii văd în rezultatul alegerilor un posibil început de stabilitate politică, cu efecte benefice asupra pieței de capital.
Contextul: de la incertitudine la prudență optimistă
În ultimele săptămâni, moneda națională a fost supusă unor presiuni semnificative, mai ales după anunțul-surpriză al demisiei lui Marcel Ciolacu din funcția de premier, care a amplificat volatilitatea politică într-un moment în care economia dădea deja semne de încetinire. Primul tur al alegerilor prezidențiale nu a reușit să calmeze piețele, ba din contră, a intensificat neîncrederea, ceea ce s-a reflectat într-o depreciere accelerată a leului și în creșterea costurilor de împrumut.
Rezultatul final al alegerilor pare însă să fi adus o doză de claritate și să fi restabilit parțial încrederea investitorilor. Totuși, specialiștii atrag atenția că aprecierea monedei naționale este încă fragilă și poate fi afectată rapid de evoluțiile politice din perioada următoare, în special de modul în care va fi format noul guvern și de măsurile economice pe care acesta le va adopta.
Aprecierea monedei naționale și scăderea dobânzilor interbancare indică un răspuns pozitiv al piețelor financiare după turul decisiv al alegerilor prezidențiale. Totuși, păstrarea acestui trend depinde în mod direct de stabilitatea politică și de măsurile economice ale noul executiv. Leul rămâne sub presiunea unor dezechilibre structurale, iar euro peste 5 lei este în continuare o realitate economică ce reflectă slăbiciuni persistente în fundamentele macroeconomice ale României.