By ICCJ a admis recursul Agenției Naționale pentru Sport, succesoarea fostului Minister al Sportului, anulând astfel hotărârea emisă de Curtea de Apel Cluj. Conform instanței supreme, ordinul emis de Eduard Novak, ministru al Sportului la acea vreme, este în conformitate cu legislația în vigoare și nu contravine normelor europene.
În motivarea deciziei, ICCJ a respins acțiunea formulată de Clubul Sportiv „Gloria 2018” Bistrița-Năsăud, considerând-o nefondată. De asemenea, instanța a admis cererea de intervenție accesorie în sprijinul Agenției Naționale pentru Sport, formulată de Asociația Clubul Sportiv Handbal Club Zalău, Federația Română de Volei și Eduard Novak, cel care a inițiat această reglementare.
Ce prevede „Legea Novak”
„Legea Novak” stabilește că echipele participante în competițiile sportive naționale trebuie să includă cel puțin 40% sportivi români în componența lor. Scopul acestui ordin este de a sprijini și promova sportivii autohtoni, oferindu-le mai multe șanse de afirmare în competiții și, implicit, de a contribui la dezvoltarea sportului românesc la nivel național și internațional.
Eduard Novak, fost ministru al Sportului și inițiatorul acestei măsuri, a susținut că ordinul este legal, justificat și în interesul sportului românesc. El a argumentat că reglementarea nu contravine normelor europene și că nu poate fi considerată discriminatorie, ci mai degrabă o măsură necesară pentru a echilibra și susține performanța sportivă locală.
O decizie care schimbă jocul pentru cluburile sportive
Decizia ICCJ are implicații directe pentru toate cluburile sportive din România. „Legea Novak” devine acum obligatorie și trebuie respectată de toate echipele care participă la competiții interne. Deși această reglementare a fost contestată, mai ales de cluburile care se bazează pe un număr mare de jucători străini, sprijinul primit din partea unor federații sportive și a unor cluburi importante reflectă necesitatea și importanța acestui ordin.
Reacții din lumea sportivă
Hotărârea ICCJ a fost primită cu reacții mixte. Suporterii măsurii, printre care se numără Federația Română de Volei și Handbal Club Zalău, consideră că decizia este un pas înainte pentru protejarea și dezvoltarea talentului autohton. De cealaltă parte, criticii susțin că aceasta ar putea limita competitivitatea echipelor în competițiile internaționale, unde performanța și diversitatea joacă un rol crucial.
Indiferent de perspective, „Legea Novak” reprezintă acum o realitate juridică și o provocare pentru cluburile din România, care vor trebui să-și adapteze strategiile de selecție și formare a echipelor pentru a respecta noul cadru legal.
Un viitor mai luminos pentru sportivii români?
Decizia ICCJ deschide noi oportunități pentru sportivii români, care vor avea mai multe șanse de a juca și de a se dezvolta în competițiile interne. Rămâne de văzut cum se va reflecta această reglementare în performanțele sportului românesc pe termen lung, însă un lucru este cert: „Legea Novak” consolidează ideea că sprijinirea talentului local este o prioritate pentru viitorul sportului din România.