By Parlamentul României a adoptat recent legea „România fără violență”, o inițiativă legislativă menită să întărească sancțiunile aplicate agresorilor și să contribuie la reducerea fenomenului tot mai îngrijorător al violenței în societate. România ocupă, potrivit ultimelor statistici europene, locul 4 în ceea ce privește violența împotriva femeilor, ceea ce relevă urgența unei reacții ferme din partea instituțiilor statului.
Contextul adoptării legii
Proiectul de lege „România fără violență” a fost inițiat în octombrie 2024 în Senat de Alexandru Nazare, alături de un grup de senatori liberali, printre care Mihail Veștea, Vlad Pufu și Raluca Ioan. Documentul legislativ a trecut prin mai multe etape parlamentare până la adoptarea sa definitivă, reflectând o dorință comună de a modifica și completa cadrul normativ existent pentru combaterea eficientă a violenței sub toate formele sale.
Ce prevede noua lege?
Principalul element de noutate adus de legea adoptată îl constituie dublarea pedepselor minime pentru infracțiunea de „lovire și alte violențe”, o măsură menită să descurajeze și să penalizeze mai sever agresorii. Totodată, cuantumul amenzilor penale este majorat, acestea urmând să varieze între 60 și 600 de lei pe zi, un instrument economic prin care se încearcă responsabilizarea agresorilor.
Un alt aspect important îl reprezintă întărirea cadrului legal privind ordinul de protecție. Pentru persoanele care încalcă măsurile dispuse prin astfel de ordine, mai ales dacă au antecedente, pedepsele sunt acum mai aspre, reducând posibilitatea ca victimele să fie expuse din nou riscurilor.
Declarația inițiatorului: o viziune clară pentru o Românie fără violență
Alexandru Nazare, președinte Paneuropa România și inițiator al proiectului, a subliniat importanța unei atitudini zero față de orice formă de violență: „Toleranța noastră față de violență trebuie să fie zero. Am pornit de la această premisă atunci când am elaborat această lege, fiind intrigat de faptul că violența părea să devină o normalitate în școli, în familie sau pe stradă. Sunt bucuros că am reușit să aducem această lege în Parlament și sper ca și alte inițiative din 2024 să fie adoptate rapid pentru binele societății.”
În acest context, Alexandru Nazare face referire și la alte proiecte legislative importante, precum „România fără clanuri interlope și fără traficanți”, care a trecut deja de Senat și se află în prezent în proceduri parlamentare la Camera Deputaților. Aceste inițiative vin să răspundă unei nevoi acute de siguranță și de protecție a cetățenilor, prevenind tragedii și salvând vieți.
România pe podiumul european al violenței – un motiv în plus pentru măsuri urgente
Potrivit datelor europene, România se află pe locul 4 în Europa în ceea ce privește violența împotriva femeilor, un indicator care nu trebuie ignorat. Această statistică ridică semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor până acum implementate și confirmă necesitatea unor pedepse mai dure și a unor mecanisme mai eficiente de protecție pentru victime.
Impactul așteptat al legii
Adoptarea legii „România fără violență” are potențialul de a produce o schimbare reală în modul în care societatea românească abordează fenomenul violenței. Dublarea pedepselor minime și majorarea amenzilor trimit un mesaj clar: agresorii nu vor mai putea să scape ușor de consecințele faptelor lor, iar victimele vor beneficia de un cadru legal mai sigur.
Pe termen lung, această lege poate contribui la creșterea gradului de siguranță în comunități și la reducerea cazurilor de violență domestică, școlară sau stradală. Este un pas important în direcția unei Românii care să nu mai accepte niciun fel de violență și să asigure dreptate și protecție pentru toți cetățenii săi.
Legea „România fără violență” reprezintă o realizare legislativă semnificativă, care răspunde unei probleme sociale acute și delicate. Adoptarea acesteia demonstrează voința Parlamentului de a se implica activ în combaterea violenței și de a proteja vulnerabilii. Rămâne de văzut cum vor evolua efectele acestei legi în practică și dacă va reuși să schimbe radical percepția și răspunsul societății față de agresiuni. Până atunci, este un pas ferm spre o Românie mai sigură și mai justă pentru toți.