By Cea mai mare valoare din acest an, atingând 5,5%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Este o creștere semnificativă față de luna aprilie, când rata anuală a fost de 4,9%, iar această accelerare a prețurilor vine într-un context economic tensionat, influențat atât de factori interni, cât și externi.
Cauzele inflației: un amestec de sezonalitate și depreciere valutară
Conform INS, inflația a fost alimentată în principal de două elemente-cheie: scumpirea produselor alimentare de sezon și deprecierea leului față de euro.
Primăvara târzie a adus pe piață legume și fructe mai puține și mai scumpe, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din martie și aprilie, ceea ce a dus la o creștere abruptă a prețurilor. În același timp, slăbirea leului a influențat negativ prețurile la servicii indexate la moneda europeană, precum chiriile și abonamentele de telefonie mobilă.
Structura inflației: serviciile conduc clasamentul scumpirilor
Pe categorii de bunuri și servicii, serviciile au înregistrat cea mai mare creștere de prețuri în luna mai: +7,09% față de aceeași lună a anului trecut. Acest lucru se datorează în principal evoluției cursului de schimb și majorării costurilor operaționale (salarii, utilități), care se transferă în prețul final către consumatori.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 6,53%, un ritm peste media generală, reflectând presiunea sezonieră asupra produselor proaspete și lipsa unor politici eficiente de stabilizare a pieței agroalimentare.
Mărfurile nealimentare au avut cea mai moderată dinamică, cu o creștere de 4%, semnalând o oarecare stabilitate în segmentul de bunuri durabile și produse industriale.
Evoluție oscilantă în 2025: un an de volatilitate
Inflația în 2025 a avut un parcurs sinuos: a început anul la 5,3% în ianuarie, a scăzut progresiv până la 4,9% în aprilie, dar a revenit pe un trend ascendent în mai. Această volatilitate indică vulnerabilitățile economiei românești în fața șocurilor externe (precum prețurile internaționale ale energiei și alimentelor) și a dezechilibrelor interne (deprecierea monedei naționale, creșterea salariilor și politicile fiscale expansioniste).
Datele INS mai arată că:
-
Rata inflației de la începutul anului (mai 2025 față de decembrie 2024) este de 2,6%;
-
Indicele prețurilor de consum în luna mai față de aprilie a fost de 100,46%;
-
Rata medie a inflației pe ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) a fost de 5,0%.
Perspective și riscuri
Creșterea inflației reaprinde îngrijorările privind puterea de cumpărare a populației, mai ales în contextul unei piețe a muncii unde salariile nu au ținut pasul cu majorările de prețuri din ultimele luni. Banca Națională a României (BNR) este așteptată să reanalizeze politicile monetare, având în vedere această accelerare a inflației, care pune presiune asupra dobânzilor și cursului de schimb.
Pentru consumatori, lunile de vară pot aduce noi scumpiri, în special dacă se menține instabilitatea valutară și dacă recoltele vor fi slabe. Transportul, energia și serviciile turistice ar putea resimți și ele presiuni inflaționiste, amplificând impactul asupra bugetelor familiale.
Inflația de 5,5% din mai 2025 semnalează că riscurile economice rămân ridicate, iar perioada următoare va necesita intervenții bine calibrate atât din partea autorităților monetare, cât și fiscale. În lipsa unor măsuri clare de combatere a scumpirilor și de sprijin pentru categoriile vulnerabile, creșterea inflației riscă să afecteze pe termen lung încrederea consumatorilor și stabilitatea macroeconomică.